invincibila

dacă la început a fost cuvântul

poezia ar fi trebuit până acum să intre în toate cotloanele

ca o pastă multicoloră în matriţa unui membru amputat

mască mortuar-vivantă a lumii

o lume androgină în care vulcanul krakatoa ar disemina turbioane de versuri radioactive

minţi lichide revărsate  într-un singur creier cu neuroni vârstaţi de litere

capabil să capteze lumina

dar cuvintele fug spre roşu

între ele rămâne inefabilul şi deznădejdea de a trăi

pur şi simplu