![]() |
Onirograme |
Distinsul poet Marin Ifrim a avut amabilitatea de a scrie cuvântul înainte al volumului de versuri, din care redau mai jos câteva fragmente.
În loc de prefață
După
debutul editorial cu volumul de versuri „Pareidolia”, editat de „Humanitas”, ca
urmare a câştigării Concursului de Debut Literar Unicredit, ediţia a IV-a,
2011, buzoianul Laurenţiu Belizan păşeşte ferm spre cititori cu un volum de
„Onirograme” cel puţin la fel de interesant ca şi primul. [...] Fără nicio ezitare,
printr-o întâmplare care, probabil, ţine de destin, Laurenţiu Belizan găseşte
torţa stinsă a onirismului, o reaprinde şi îşi face cărare sigură printr-un
spaţiu fabulos, în care acumulările de cunoştinţe şi experienţă a
supravieţuirii fizice şi spirituale sunt strâns legate de: „cosmogonie,
ontologie, metapoezie” etc. Chiar şi numai din titlurile poemelor se poate
constata complexitatea „lumii lui Belizan”, una care depăşeşte chiar şi
atipicul, când inefabilă, când dureros de palpabilă, uneori ferecată în aceste
titluri definitive şi definitorii: „androidul şi poezia”, „triumviratul
suprarealist”, „praf levantin”, „stonehands”, etc. Întotdeauna, poeţii autentici, cei care au,
într-adevăr, ceva de spus, sunt dublaţi de un bun simţ învăluit în
silenţiozitate. [...] Pariez fără ezitare pe
versurile acestui poet matur încă de la debut. Ba chiar aş îndrăzni să spun, cu
riscul de a inflama „academicienii” poeziei locale, că acest volum este, după
părerea mea, cea mai bună carte de versuri apărută în Buzău în ultimul deceniu.
O carte care ar merita cu prisosinţă un premiu naţional la una din competiţiile
literare profesioniste. Ar mai fi multe de spus. [...]
Textul integral îl puteți citi aici