R.E.M. - Andrea Hedeș | Cronică ”Onirograme” - Luceafărul de dimineață

În ”Luceafărul de Dimineață”, numărul 6/2013, revistă a U.S.R., a apărut o recenzie, intitulată ”R.E.M.”, a volumului ”Onirograme”, semnată de Andrea Hedeș. Redau mai jos câteva pasaje:

 ”Onirograme”-le lui Laurențiu Belizan sunt rezultatul unei alchimii interioare,  ”Înghițitorul de vise”  pendulând între lumi . Lumi reale și imaginare, interioare/intime și exterioare, livrești, științifice, picturale, sculpturale, lumi de anticipație și clarvedere, sacre și profane, aceste lumi sunt lupta, zbuciumul închegării unei realități analoage visului și sunt frământarea și lupta în căutarea unei definiții, unei definiri a visului, pe parcursul imperativului hipnotizant Nihil Sine Anima, care reglementează tempo-ul volumului.

Parcurgerea volumului dă cu adevărat senzația de R.E.M. – rapid eye movement, acea fază a somnului caracterizată prin mișcarea rapidă și aleatorie a ochilor, perioadă a somnului din care provin visele cele mai  ”vii” și mai în detaliu reamintite la trezire. Exerciții de visare între viață și vis, între mundan și liric.
”On ne connaît que les choses que l”on apprivoise, (...) Pentru a infirma, într-un timp al viețuirii  ”pe repede înainte” ceea ce Antoine de Saint-Exupery afirma prin vocea unui alt visător, Micul Prinț: ”Les hommes n”ont plus le temps de rien connaître” , visele-poeme se cer îmblânzite, cunoscute. Astfel, mistuirea în tihnă a efluviilor oniro-lirice, rostuirea cu răgaz,   ar putea fi motorul metamorfozării lui Laurențiu Belizan într-un dream-whisperer al unui viitor ”uni-vers”.

Cronica o puteți citi în întregime pe blogul autoarei sau în paginile revistei Luceafărul de dimineață.

Îi mulțumesc pentru această rafinată punere în context cultural a ”Onirograme„-lor, efortul documentării, analiza atentă și plină de empatie.

Andrea Hedeș este una dintre vocile tinere, talentate ale poeziei și criticii.

Are rubrică de recenzii în Luceafărul de Dimineață, Mișcarea Literară, Mesagerul Literar și Artistic de Bistrița-Năsăud, Răsunetul Literar. Colaborări la Verso, Revista Hiperboreea, Revista Convorbiri Literare, Revista Literatorul.

A primit Premiul Revistei Luceafărul de dimineață, pe anul 2012, pentru Critică Literară.

Debutează în 2001, în cadrul cenaclului Echinox, apărând ulterior cu poeme în paginile revistei.

2008 – Premiul Ed. Limes pentru debut, în cadrul Concursului Naţional de Poezie ProVERS), înmânat în cadrul Întâlnirilor de la Nicula; în urma Concursului, Editura Limes i-a publicat volumul Cartea cu fluturi (2008)

Poeme în paginile revistei “Mesagerul literar şi artistic” - decembrie 2008, nr. 12, anul II

Participă la Atelierul de scenarii sub îndrumarea cineastului congolez Rufin Mbou Mikima, voluntar francofon şi responsabil audio-vizual la Centrul Cultural Francez din Cluj, urmat de un interviu în paginile ziarului Cluj Expres – 02.02.2009, anul III, nr. 311

Apariție în revista “Verso”, Dosarul “Poezia recentă”, coordonator Luigi Bambulea, cu o intervenţie asupra volumului “Cartea cu fluturi” a lui Alexandru Jurcan sub titlul “O singurătate la dispoziţie” – 1-31 martie 2009, anul 4, nr. 56-57

Prezență în antologia de texte pentru copii “Cartea mea fermecată”, publicată de USR Cluj cu ocazia Zilei internaţionale a copilului, Cluj-Napoca, 1 Iunie 2009

 Premiul II în cadrul Concursului Naţional “Ion Creangă” de creaţie literară-poveşti, ediţia XVII, acordat de Muzeul Literaturii Române Iaşi şi USR Iaşi - 18 aprilie 2010 urmat de publicarea poveştilor câştigătoare în volumul “Poveştile de la Bojdeucă”, volum a cărui lansare va avea loc în cadrul ediţiei viitoare (2011) a concursului.

Premiul II în cadrul Concursului Naţional de creatie literară "Primăvara albastră" - secţiunea Proză scurtă, mai 2010.

Premiul I la secțiunea proză scurtă în cadrul concursului Nora Iuga, 2010, juriul fiind alcătuit din Nora Iuga, Moni Stănilă, Miruna Vlada, Octavian Soviany, George Chiriac și Gabriela Girmacea.

pumnul încleștat al zilei

îți pui căștile

de parcă ceva ar putea înăbuși greața

toate atingerile lasă semne -

albii marțiene secate

între vertebre ca între pietre de moară

timpul se preface în pulbere

se lipește pe tălpi de retină

sărutul contaminează

ura infinitezimală în doze transparente

te-ar putea trezi

anticorpii ar împleti cruste de iubire acolo

firele căștilor s-ar muta în pământul de împrumut al orhideei

tu te-ai așeza în genunchi și mi-ai săruta vârfurile degetelor

cu acel sentiment că îți scapă ceva

substanța de contrast intrând în capilare

ești un stent în aorta fiecărei întâmplări

retragerea ar însemna o complicitate cu neantul

din pumnul încleștat al zilei

se răstoarnă lucruri

le așezi pe marte

într-un lego din care dumnezeu a înghițit ultima piesă

Poem tradus de Pere Bessó

Recent, am primit un mail din partea poetului și traducătorului spaniol Pere Bessó, care mi-a făcut surpriza și onoarea de a-mi traduce în catalană un poem la care țin foarte mult.

Iată traducerea maestrului Pere Bessó, un adevărat ambasador al culturii românești:

“Cu luna la tâmplă” [‘Amb la lluna a la templa’], de Laurențiu Belizan traduït del romanés al català per Pere Bessó

“Amb la lluna a la templa”

eixim de l’herba junts
la cistella flota
la mà suaument rígida a l’espatler de plàstic negre
em busca el pont de la palma de la mà
en un fil lligat
en les llargues nits d’hivern
comparties la foscor en triangles

el més bell és el que resta davall les parpelles
el temps flueix a l’inrevés
la còpia és fóra
la mà prem l’espiga
i les espigues esdevenen turmells
els radis mouen la terra
l’horitzó s’acosta
la lluna com una llenç de cinematògraf
remoreja entre dits

“Cu luna la tâmplă”

ieșim din iarbă împreună
căruciorul plutește
mâna ușor rigidă pe spătarul de plastic negru
îmi caută podul palmei
dintr-o ață legată
în serile lungi de iarnă
împărțeai întunericul în triunghiuri

cel mai frumos este ce rămâne sub pleoape
timpul curge invers
copia este afară
mâna strânge spicul
și spicele devin glezne
spițele urnesc pământul
orizontul se apropie
luna cât o pânză de cinematograf
foșnește între degete

Pere Bessó (Valencia, n.1951) este licențiat în filologie modernă și profesor de limba și literatură spaniolă la IB Mislata, fiind unul dintre poeții importanți ai literaturii iberice. De asemenea, traducerile sale din literatura universală au fost foarte apreciate, pentru activitatea prodigioasă pe tărâm cultural primind numeroase premii și distincții. 

Pere Bessó

A publicat în limba casteliană, "Cenáculo de Sombras" (Cenaclu de Umbre)  (1972)  şi "Imágenes" (Imagini) (1976). În catalană a publicat "Herbolari de silencis" [Herbolario de silencios] (Arbori de tăcere) ( 1978); "Mediterrània" [Mediterráneo] (Mediterania) ( Premi Pasqual Assins i Lerma, 1979); "L'Alter Ego" [El Alter Ego] (Alter ego-ul) (1980); "Una Estança a Alessandria" [Una estancia en Alessandria] (O şedere în Alexandria) (Premi Ausiàs March-Senyoriu de Beniarjó, 1982, (1983); "Prims Homenatges" [Primeros Homenajes] (Primele omagieri) (Iº Accèssit del "Vicent Andrés EstelIés", 1979. (1984);"Les llimes de la Vosgiana" [Los limones de la vosgiana] (Lămîile de vosgiana) (1987); "Pagaràs els ous de cugul" [Pagaràs los huevos de cuclillo] (Premi Ausiàs March-Aj. de Gandia, 1987.)(1988); "La Terra Promesa" [La tierra prometida] (Pământul promis) (1989); “Planetari” [Planetario] (Planetariu) (1992); “Iteràncies, interferències i grafitis [Iterancias, interferencias y grafitis] (Itinerare, interferenţe şi graffiti) (1993-1994)” (2on Premi II Certamen de Poesia “Vicent Andrés Estellés”, Burjassot 1995)(1997); “Minimals” [Mínimals] (Minimals) (Premi IX edició dels Premis de Literatura Breu, Vila de Mislata,)(1999); “Narcís de la memòria” [Narciso de la memoria]  (Narcisul Memoriei) [Premi Vicent Andrés Estellés XXIX Premis Octubre, 2000,)(2000), Premi de la Critica de l’IIFV [Institut Interuniversitari de Filologia Valenciana] (2000); “El pou de la set que no assacia” [El pozo de la sed que no sacia] (Fântâna setei care nu seacă) ( 2005); “El Quadern de Malta” [El cuaderno de Malta] (Portretul de Malta) edición bilingüe castellano-catalán (2006). “Només per a dones” [Sólo para mujeres] (Doar pentru femei) (2009) (XII Premi Josep Maria Ribelles, Vila de Puçol, 2008). A tradus în catalană, din limba casteliană, poeme de D.H. Lawrence, Rustebues G. Apollinaire, I. Bonnefoy, M. Dupastre, Michel Déguy, E. Pound, J. Donne, Ronsard, A. Lowell, G. Grass și alții. Actualmente, traduce poeţi români în catalană și spaniolă. Pentru mai multă informație, urmăriţi blog-ul pe care îl administrează: http://www.arbredeltemps.com.
 

Dintre poeții români importanți tălmăciți de Pere Bessó, îi amintesc pe Ion Pillat, Nichita Stănescu, Mircea Ivănescu dar și pe cei din noul val, precum Katya Chelaro, Ionuț Caragea, Andra Rotaru, Igor Ursenco sau Andrea Hedeș.

O parte din aceste informații le-am preluat de pe blogul poetului basarabean Andrei Langa, pe care vi-l recomand.