distribuția furiei este gaussiană
patimile dospesc într-un pahar berzelius
o să-mi fac semn pe braț
un astru personal
complice la năpârlirea sufletului
ochiul meu te strânge până devii sămânță
întrezărind lumea în care putem respira fără feșe la gură
cuvintele nu mai au putere
armaghedon aruncă pucioasă
nu degeaba amprentele seamănă cu un labirint
somnul tău se zbate într-un registru acut
cauți semnele bestiei în pământul ăsta roșu
populat de cimpanzei cu adn 99,9 uman
(cifra bestiei răsturnată într-un sicomor)
în costume de astronaut
mă simt marele gatsby privind invitații beți ce dansează foxtrot în piscină
alături de elefanți cu diademe uriașe
călăriți de margarete frivole
mi-e dor de amiezile în care amintirile cad dintr-un arbore al pâinii
poți hrăni un sat de chirpici cu ele
între noi un zid se vede pe lună
îmi țin răsuflarea să nu dispară totul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu