Poem tradus de Pere Bessó

Recent, am primit un mail din partea poetului și traducătorului spaniol Pere Bessó, care mi-a făcut surpriza și onoarea de a-mi traduce în catalană un poem la care țin foarte mult.

Iată traducerea maestrului Pere Bessó, un adevărat ambasador al culturii românești:

“Cu luna la tâmplă” [‘Amb la lluna a la templa’], de Laurențiu Belizan traduït del romanés al català per Pere Bessó

“Amb la lluna a la templa”

eixim de l’herba junts
la cistella flota
la mà suaument rígida a l’espatler de plàstic negre
em busca el pont de la palma de la mà
en un fil lligat
en les llargues nits d’hivern
comparties la foscor en triangles

el més bell és el que resta davall les parpelles
el temps flueix a l’inrevés
la còpia és fóra
la mà prem l’espiga
i les espigues esdevenen turmells
els radis mouen la terra
l’horitzó s’acosta
la lluna com una llenç de cinematògraf
remoreja entre dits

“Cu luna la tâmplă”

ieșim din iarbă împreună
căruciorul plutește
mâna ușor rigidă pe spătarul de plastic negru
îmi caută podul palmei
dintr-o ață legată
în serile lungi de iarnă
împărțeai întunericul în triunghiuri

cel mai frumos este ce rămâne sub pleoape
timpul curge invers
copia este afară
mâna strânge spicul
și spicele devin glezne
spițele urnesc pământul
orizontul se apropie
luna cât o pânză de cinematograf
foșnește între degete

Pere Bessó (Valencia, n.1951) este licențiat în filologie modernă și profesor de limba și literatură spaniolă la IB Mislata, fiind unul dintre poeții importanți ai literaturii iberice. De asemenea, traducerile sale din literatura universală au fost foarte apreciate, pentru activitatea prodigioasă pe tărâm cultural primind numeroase premii și distincții. 

Pere Bessó

A publicat în limba casteliană, "Cenáculo de Sombras" (Cenaclu de Umbre)  (1972)  şi "Imágenes" (Imagini) (1976). În catalană a publicat "Herbolari de silencis" [Herbolario de silencios] (Arbori de tăcere) ( 1978); "Mediterrània" [Mediterráneo] (Mediterania) ( Premi Pasqual Assins i Lerma, 1979); "L'Alter Ego" [El Alter Ego] (Alter ego-ul) (1980); "Una Estança a Alessandria" [Una estancia en Alessandria] (O şedere în Alexandria) (Premi Ausiàs March-Senyoriu de Beniarjó, 1982, (1983); "Prims Homenatges" [Primeros Homenajes] (Primele omagieri) (Iº Accèssit del "Vicent Andrés EstelIés", 1979. (1984);"Les llimes de la Vosgiana" [Los limones de la vosgiana] (Lămîile de vosgiana) (1987); "Pagaràs els ous de cugul" [Pagaràs los huevos de cuclillo] (Premi Ausiàs March-Aj. de Gandia, 1987.)(1988); "La Terra Promesa" [La tierra prometida] (Pământul promis) (1989); “Planetari” [Planetario] (Planetariu) (1992); “Iteràncies, interferències i grafitis [Iterancias, interferencias y grafitis] (Itinerare, interferenţe şi graffiti) (1993-1994)” (2on Premi II Certamen de Poesia “Vicent Andrés Estellés”, Burjassot 1995)(1997); “Minimals” [Mínimals] (Minimals) (Premi IX edició dels Premis de Literatura Breu, Vila de Mislata,)(1999); “Narcís de la memòria” [Narciso de la memoria]  (Narcisul Memoriei) [Premi Vicent Andrés Estellés XXIX Premis Octubre, 2000,)(2000), Premi de la Critica de l’IIFV [Institut Interuniversitari de Filologia Valenciana] (2000); “El pou de la set que no assacia” [El pozo de la sed que no sacia] (Fântâna setei care nu seacă) ( 2005); “El Quadern de Malta” [El cuaderno de Malta] (Portretul de Malta) edición bilingüe castellano-catalán (2006). “Només per a dones” [Sólo para mujeres] (Doar pentru femei) (2009) (XII Premi Josep Maria Ribelles, Vila de Puçol, 2008). A tradus în catalană, din limba casteliană, poeme de D.H. Lawrence, Rustebues G. Apollinaire, I. Bonnefoy, M. Dupastre, Michel Déguy, E. Pound, J. Donne, Ronsard, A. Lowell, G. Grass și alții. Actualmente, traduce poeţi români în catalană și spaniolă. Pentru mai multă informație, urmăriţi blog-ul pe care îl administrează: http://www.arbredeltemps.com.
 

Dintre poeții români importanți tălmăciți de Pere Bessó, îi amintesc pe Ion Pillat, Nichita Stănescu, Mircea Ivănescu dar și pe cei din noul val, precum Katya Chelaro, Ionuț Caragea, Andra Rotaru, Igor Ursenco sau Andrea Hedeș.

O parte din aceste informații le-am preluat de pe blogul poetului basarabean Andrei Langa, pe care vi-l recomand.